În timpul regimului comunist funcţiona din plin formula „cine nu e cu noi e împotriva noastră”. Azi, în plină democraţie, magistraţii din Români aplică o formulă asemănătoare: „cine nu aplică legea (noastră de salarizare), e împotriva noastră şi îi pedepsim”. Am ezitat multă vreme să scriu acest articol deoarece ştiam că îi voi supăra pe prietenii mei care activează ca şi judecători sau procurori (întâmplător toţi sunt oameni de a căror probitate profesională şi morală nu m-am îndoit nicio clipă). Dar, conform dictonului antic „Mi-e prieten Platon dar mai prieten mi-e adevărul”, am decis să îmi exprim şi public punctul de vedere. Până una alta există deocamdată, până va fi abrogată, o lege de mărire a salariilor cadrelor didactice cu 50%. Să intrăm şi noi în grevă, cadrele didactice, şi de mâine să nu-i mai educăm, să nu-i examinăm şi să nu-i trecem clasa pe copiii magistraţilor (şi de ce nu, ai politicienilor!!!).
Conform fluturaşului meu de profesor universitar titular la UBB, am un salar de încadrare de 2613 lei, şi asta nu de o lună, ci de circa un an. Se mai adaugă sporurile (singurele care le am) de vechime şi de doctor, rezultând un total de 3658 lei. După ce mi se scad impozitele pe salariu, CAS, şomajul etc. rămân în portofel cu 2533 lei!!! Se poate verifica la direcţia economică a UBB! E mult sau puţin după 23 de ani de activitate didactică, după ce am publicat zeci de cărţi în ţară şi străinătate şi am devenit membru în diverse organizaţii profesionale inernaţionale, îi las pe cititori să aprecieze. În aceste zile se vehiculează în mass media că potrivit noii grile de salarizare ce se discută, salariul profesoriului universitare va scădea, afişându-se şi suma de circa 5000 de lei. Oameni buni, acea sumă este nivelul maxim de salarizare pentru un profesor universitar, dar eu, şi ca mine alte sute şi sute de profesori nu au avut niciodată acel salariu pentru că ministerul alocă din bani publici doar fonduri pentru salariul minin de profesor universitar, care este 2613 lei. Dacă există în România profesori universitari care au salariu de peste 5000 de lei (şi mai bine), este că aceştia sunt fie la facultăţi care au mulţi studenţi cu taxe şi realizează astfel venituri extrabugetare de unde au salarii frumoase, fie au funcţii de conducere şi multe alte sporuri care noi muritorii de rând nu le avem. Oricum, şi aşa nu toţi profesorii universitari ajung la plafonul maxim. Dacă noua grilă unică de salarizare a profesorilor universitari va scădea, vă rog să aveţi în vedere nu vârful, ci baza. Adică mie şi altor colegi nu o să ni se mai dea 2613 ci poate 2400 lei!
Se plâng astăzi magistraţii de eventuala înjumătăţire a salariilor. Săptămânile trecute mie mi-a fost jenă de jena unui fost student de-al meu ajuns judecător la Turda, care mi-a spus că salariul lui în mână este aproape dublu decât al meu! Oameni buni, este ok ca el să aibă aceşti bani, dar eu (şi ca mine alte sute de profesori de istorie, filosofie, limba română, sociologie etc.) cu ce am greşit că ne facem treaba corect şi la timp, conform criteriilor de evaluare pe baza cărora suntem remuneraţi. Or fi profesori pe la Ştiinţe Economice, Ştiinţe Politice sau Drept, unde sunt foarte mulţi studenţi cu taxe care au salarii rezonabile, dar ce ne facem cu „paraziţii” de dascăli de la Istorie, Litere, Filosofie ş.a. care în opinia multora nu produc nimic. Aşa să fie oare? Ne putem dispensa de aceste categorii de intelectuali care nu produc altceva decât viitorii dascăli care să formeze şi să perpetueze la copii identitatea noastră etnică, care să disemineze în lume cultura şi civilizaţia românească!?
Nu contest responsabilitatea socială a muncii magistraţilor, dar oare de justiţie socială au auzit ei? Sau sunt închişi într-un turn de fildeş de unde nu se văd decât pe ei înşişi!
Conform fluturaşului meu de profesor universitar titular la UBB, am un salar de încadrare de 2613 lei, şi asta nu de o lună, ci de circa un an. Se mai adaugă sporurile (singurele care le am) de vechime şi de doctor, rezultând un total de 3658 lei. După ce mi se scad impozitele pe salariu, CAS, şomajul etc. rămân în portofel cu 2533 lei!!! Se poate verifica la direcţia economică a UBB! E mult sau puţin după 23 de ani de activitate didactică, după ce am publicat zeci de cărţi în ţară şi străinătate şi am devenit membru în diverse organizaţii profesionale inernaţionale, îi las pe cititori să aprecieze. În aceste zile se vehiculează în mass media că potrivit noii grile de salarizare ce se discută, salariul profesoriului universitare va scădea, afişându-se şi suma de circa 5000 de lei. Oameni buni, acea sumă este nivelul maxim de salarizare pentru un profesor universitar, dar eu, şi ca mine alte sute şi sute de profesori nu au avut niciodată acel salariu pentru că ministerul alocă din bani publici doar fonduri pentru salariul minin de profesor universitar, care este 2613 lei. Dacă există în România profesori universitari care au salariu de peste 5000 de lei (şi mai bine), este că aceştia sunt fie la facultăţi care au mulţi studenţi cu taxe şi realizează astfel venituri extrabugetare de unde au salarii frumoase, fie au funcţii de conducere şi multe alte sporuri care noi muritorii de rând nu le avem. Oricum, şi aşa nu toţi profesorii universitari ajung la plafonul maxim. Dacă noua grilă unică de salarizare a profesorilor universitari va scădea, vă rog să aveţi în vedere nu vârful, ci baza. Adică mie şi altor colegi nu o să ni se mai dea 2613 ci poate 2400 lei!
Se plâng astăzi magistraţii de eventuala înjumătăţire a salariilor. Săptămânile trecute mie mi-a fost jenă de jena unui fost student de-al meu ajuns judecător la Turda, care mi-a spus că salariul lui în mână este aproape dublu decât al meu! Oameni buni, este ok ca el să aibă aceşti bani, dar eu (şi ca mine alte sute de profesori de istorie, filosofie, limba română, sociologie etc.) cu ce am greşit că ne facem treaba corect şi la timp, conform criteriilor de evaluare pe baza cărora suntem remuneraţi. Or fi profesori pe la Ştiinţe Economice, Ştiinţe Politice sau Drept, unde sunt foarte mulţi studenţi cu taxe care au salarii rezonabile, dar ce ne facem cu „paraziţii” de dascăli de la Istorie, Litere, Filosofie ş.a. care în opinia multora nu produc nimic. Aşa să fie oare? Ne putem dispensa de aceste categorii de intelectuali care nu produc altceva decât viitorii dascăli care să formeze şi să perpetueze la copii identitatea noastră etnică, care să disemineze în lume cultura şi civilizaţia românească!?
Nu contest responsabilitatea socială a muncii magistraţilor, dar oare de justiţie socială au auzit ei? Sau sunt închişi într-un turn de fildeş de unde nu se văd decât pe ei înşişi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu